Am ajuns aici in ziua a 9-a. Iata ce s-a mai intamplat in ultimele zile cu noi pe la sah si nu numai.
Dupa ce a jucat 6 runde in openul B de seniori, Teo a luat startul in concursul pentru copii sub 8 ani intitulat Nueva Generaciones. Concursul are la start 29 de copii, dintre care un roman, 3 ucrainineni si o rusoaica. Concursul este criteriu de participare pentru finala campionatului national pentru copii al Spaniei. Primul clasat dintre spanioli urmeaza sa se califice in aceasta finala care se va disputa in sistem inchis, sistem turneu. Poate ar fi bine sa trecem si noi inapoi la acest sistem pentru finalele noastre.
In prima runda Teo a jucat cu o ucrainianca, fetita unui sahist care joaca in mod constant la primele mese in turneul principal. Teo a fost de nerecunoscut in aceasta partida. A jucat foarte repede, a facut multe greseli nefortate, nu a reusit sa se concentreze. Nu stiu daca pentru Teo a contat faptul ca fetita era frumusica, sau poate a fost altceva. Cert este ca in urmatoarele doua runde Teo a castigat cu usurinta, dar asta nu neaparat deoarece si-a ridicat jocul ci pentru ca adversarii erau destul de modesti. Runda a 4-a a fost una importanta, Teo a intalnit un copil din Ucraina cu care a castigat, crescandu-i astfel sperantele la o clasare pe podium la finalul competitiei.
Mircea a ales sa continue sa joace in openul pentru seniori, o decizie curajoasa si interesanta, mai ales ca a venit din partea lui fara ca sa il influenteze nimeni. In runda a 7-a Mircea s-a odihnit, partial datorita unor neintelegeri intre noi si organizatori (care au crezut ca Mircea va juca si el in concursul pentru copii), dar de fapt pauza a fost binevenita, spunem noi. In runda 8 Mircea a facut remiza cu un veteran spaniol cu ELO circa 1600. In runda a 9-a a castigat cu un jucator de 1691 ELO.
Eu am fost alergat cinci ore in runda a 7-a de catre MFul spaniol pe care l-a intalnit. Am fost clar dominat toata partida, dar in cele din urma am gasit o fortareata norocoasa. Spaniolul s-a enervat si a fortat si…am castigat, absolut norocos. In runda 8 la masa 3 am ales in mod deliberat (spre deosebire de runda a 7-a) sa fac un joc de asteptare, pe contraatac, intrucat constatasem ca MF-ul suedez (cu nume sarbesc, Gajic Mladen, numarul 2 de turneu) are momente de joc cand este impulsiv. A avut si in partida noastra asemenea momente, dar si-a luat mereu seama si nu a riscat peste masura. La un moment dat am simtit ca sunt in dificultate si am gasit foarte greu mutarile corecte. A iesit o remiza echitabila. Azi am pierdut la masa 4 cu un Maestru Fide spaniol, intr- o noua partida plina de aventuri. Partidele impotriva jucatorilor spanioli nu sunt niciodata plictisitoare, si reprezinta unul dintre motivele principale pentru care ma aflu aici pentru a 4-a oara.
Ce se intampla in Benidorm, ramane in Benidorm. Asadar sunt anumite lucruri in privinta carora vom pastra discretia necesara…
Intr-o dimineata noi am urcat in liftul extern al hotelului Grand Hotel de Bali, pana la etajul 43. Modestele poze facute nu pot descrie cu acuratete senzatiile traite.
Nu voi afla niciodata motivul pentru care anul asta nu am fost lasat sa beau o bere John Smith in pubul meu favorit. Poate a fost faptul ca am solicitat sa vad meciul Arsenalului, moment in care am fost dat afara pentru prima data sub privirile aprobatoare ale celor din bar. Poate ca doi ani au fost prea putini ca sa se uite prestatiile mele la karaoke. Nu stiu. Multumesc barmanului John care m-a ajutat sa am anul acesta o evolutie buna in concurs. Eu am ramas fidel pubului care m-a refuzat, si nu am mai baut bere, ceea ce mi-a priit pana la urma.
Am mentionat intr-un reportaj anterior despre faptul ca Mircea si Teo si-au facut temele pentru la scoala. Ce nu o sa mentionam este cat din timpul lor liber si-l petrec jucand Clash of Clans sau alte jocuri…In ultimele zile, Mircea si Teo s-au jucat pe faleza, dar intrucat nu am fost prezent nu am alte amanunte.
Ce mai mancam prin Benidorm…aici este un subiect mai vast. Pe de o parte am inventat un sandwich pe care l-am numit “Double Trouble”. Nu e zi sa nu ne facem macar cate unul. Dar iata din ce este alcatuit. Iau o felie paine, pe care ung branza topita. Adaug o felie de cascaval. Apoi o felie de parizer mortadella. Apoi o felie de sunca, sau salam. Apoi presar branza rasa, de preferat o branza mai sarata. Dupa gust, se adauga aici un pic de salsa, sau maioneza. Se repeta pasii. Din nou o felie cascaval, din nou parizer, din nou sunca. De aici si numele sandwichului. In final, se baga sandwichul un minut in cuptorul cu microunde. Ei, ce ziceti?
In alta ordine de idei, dimineata eu cu Mircea am fost de mai multe ori inr-un mic si primitor local si am servit un mic dejun englezesc tipic. (vezi foto). De asemenea, de multe ori am asteptat cu nerabdare venirea pranzului, ca sa mergem la Tito, pentru aripioare prajite. Nu numai ca sunt foarte gustoase, dar sunt si foarte multe. In plus, pana ne vin aripioarele, Tito ne ofera mereu din partea casei o farfurioara cu tapas.
In ultimele zile vremea a fost blanda, as zice ca urca spre 20 grade Celsius la pranz. Sa ne tina tot asa pana duminica! Noi o sa va tinem la curent cu se mai intampla prin Benidorm la turneul de sah si nu numai.
In incheiere noi va lasam cu o problema se sah mai …problematica. Enuntul este “Negrul muta si castiga”. Noi nu am reusit sa gasim castig pentru Negru, ci doar o cale spre remiza. Daca reuseste cineva sa gaseasca castigul, sa ne anunte si pe noi!
