A venit la noi la club în toamna anului 2019. Avea 7 ani, și s-a înscris la una din grupele de începători ale lui Claudiu Cioteanu, unul dintre cei mai apreciați instructori din echipa noastră de la nivelul inițere, și cu siguranță unul dintre cei mai iubiți de către copii. În luna decembrie a aceluiași an a jucat primul ei concurs de șah. Este vorba de ”Cupa Moș Crăciun”, tradiționalul nostru concurs intern de final de an. A pierdut toate partidele de la acel concurs. 0 din 7. A suferit în tăcere, și-a stăpânit lacrimile, și a plecat acasă.
Ce este interesant, de abia acum urmează. Pentru că, de obicei, foarte mulți copii renunță să mai vină la șah dacă debutul este atat de dificil. Când dai de greu, este cel mai simplu să renunți, dacă nu ai alte repere. Unii copii mai continuă, din inerție, câteva luni, dar nu mai încearcă să ia parte la alte competiții. Sau își schimbă cu totul atitudinea la antrenamente, își pun o mască și nu se mai implică la antrenamente cum o făceau inițial, încep să ia totul în glumă șamd.
Ce s-a întâmplat acasă în familie când această fetiță despre care am început să vă vorbim s-a întors de la ”Cupa Moș Craciun” este foarte important pentru ceea ce a urmat. Felul cum au reacționat părinții, ce i-au spus fetiței, cum a reacționat ea. Noi nu știm, putem doar să ne închipuim.
Au mai trecut vreo 2 luni. Undeva pe la începutul lunii februarie 2020, Adrian, antrenor la clubul nostru, a fost rugat să țină locul la o grupă de fetițe. Nu i-a venit să creadă când a vazut că intră în sala Magnus tocmai pe fetița pe care o arbitrase la Cupa Moș Crăciun. În timpul antrenamentului, Adrian a observat că fetița e cuminte și atentă la lecție. Când au început să joace partide amicale, fetița noastră în continuare își cam lua bătaie, dar făcea ochii mari și continua să facă eforturi, atât cât știa și putea în acel moment. Mai departe, Adrian s-a interesat de fetiță, și a rugat-o pe Andrada Andronic, managerul clubului, să discute cu părintele (așa cum se procedează la clubul nostru) și să îl întrebe dacă e dispus să încerce să facă și antrenamente 1-1 în privat, pe lângă cele de la grupă. Adrian și cu Ștefania (așa se numea fetița) s-au văzut de vreo 2 ori, la club, la final de februarie și început de martie, sâmbăta dimineața în sala Kasparov. S-au înțeles bine, s-au acceptat unul pe celălalt, și s-au pus pe treabă.
Dupa care, brusc, în martie 2020, a început pandemia. Toate antrenamentele, de grupă sau 1 la 1, s-au mutat în online. După cum se știe, s-au suspendat de asemenea toate competițiile, pentru multă vreme. Ștefania a continuat să se antreneze în online, unde de asemenea a luat parte la competiții. A jucat la Cupa CSU online ediția 1, apoi la ediția 2, șamd. Ulterior s-a încris și a jucat și la alte competiții online, pe lânga cele ale noastre.
Dar Ștefania a fost nevoită să mai aștepte încă un an ca să joace din nou un turneu la tablă. Timp de un an, Adrian i-a povestit multe lucruri despre șah, despre cum sunt concursurile oficiale șamd. Când în sfârșit a început să joace, după un an. competiții oficiale de șah, rezultatele nu erau impresionante: 2 sau 2.5 din 6, sau poate chiar 3, în turnee pentru copii de vârsta ei. Încet dar sigur, Ștefania a continuat să se antreneze, să facă în timpul liber exercițiile și sarcinile pe care i le propunea antrenorul, să joace turnee și după aceea să analizeze partidele jucate, la antrenamente.
Ștefania era deja o Campioană, înainte să afle cineva asta. Ea nu a renunțat niciodată atunci când a dat de greu. Nereușitele au motivat-o să continue să se antreneze și mai bine. Nu s-a plâns niciodată, nu a spus niciodată că este obosită la antrenamente sau turnee, (deși obosea des, turneele de weekend cu mai multe partide oficiale într-o zi sunt foarte solicitante pentru un copil). Nu s-a plans niciodată de vreun adversar, arbitru, coleg de club sau grupă, coechipier(ă), și nici măcar de antrenor 🙂 Rolul părinților a fost evident esențial în formarea caracterului Ștefaniei, iar mama ei, doamna Diana Sabou, i-a fost mereu alături. Mama Ștefaniei a ținut cont de pasiunea copilului său pentru șah, și a sprijinit-o. A știu să-i explice copilului său, cu tact și blândețe, dar clar și ferm, ce presupune să reusești într-un domeniu de activitate, oricare ar fi el: pasiune, muncă, perseverență. Iar Ștefania a avut ințelepciunea de a-și asculta părintele. A inteles că în viață trebuie sa muncești pe bune, fără scurtături, pentru a obține ceea ce îți dorești.
Dar să continuăm să vă povestim ce a urmat pentru Ștefania. O primă finală la junioare în aprilie 2021, la sub 10 ani, mai degrabă nereușită – clasare pe la jumătatea clasamentului.
Au venit și primele trofee, premii speciale la fete la turnee bucureștene. În vara lui 2021 Ștefania a prins echipa de fete a clubului nostru, și s-a descurcat bine: echipa a ieșit pe locul 2 la șah clasic și blitz, și a ieșit campioană la șah rapid. Nu toate turneele jucate au fost o reușită, dar Ștefania a continuat să câștige experiență de pe urma lor. Începând cu toamna anului 2021, Ștefania a început să joace din când în când openuri generale. Era din nou foarte greu, uneori nu câștiga nici o partidă tot turneul, dar acum Ștefania știa despre ce este vorba: este doar un prag nou, pe care îl poate depăși prin muncă. Dupâ câteva turnee care i s-au părut foarte grele, Ștefania a început să bată ici-colo câte un adult, alături de câteva remize. Ușor-ușor ea începe să scoată punctaje de 50% în asemenea competiții.(sau pe acolo)
La finalul anului 2021, Adrian a întrebat-o pe Ștefania ce și-a propus pentru mai departe în șah. Este o întrebare pe care acesta o pune din când în când elevilor săi, dar majoritatea sunt luați prin surprindere, nu prea știu ce să zică, sau nici măcar nu s-au gândit vreodată în perspectivă. Ștefania a răspuns, sigur și clar, după doar câteva secunde de gândire. A spus că în primul rând, vrea să continue să se antreneze, ca să progreseze. Că pe termen lung și-a propus să devină Mare Maestră. Și că dacă nu reușește asta, vrea să devină antrenoare. Eventual să își facă propriul club de șah. Referitor la anul 2022 în șah, Ștefania și-a propus să încerce să obțină o medalie la finala țării de junioare, la oricare dintre probe, dar era clar că neatingerea unui obiectiv imediat nu-i va schimba abordarea față de șah, sau obiectivele pe termen lung.
Ce a urmat în 2022 pentru Sabou Ștefania-Theodora se știe. Campioană Națională de Șah Rapid la Junioare sub 10 ani în aprilie la Eforie Nord. Multiplă Campioană Națională (clasic, rapid și blitz) cu echipa sa, CSU de Șah București, în iulie la Băile Olănești. Triplă Campioană Balcanică la Fete 10 ani în Cetinje (Muntenegru), octombrie 2022.
Dar pentru Ștefania aceste rezultate sunt abia primele, nu vârful ”carierei”. Pentru ea șahul abia începe, pentru că șahul este un drum lung, pe care este gata să îl parcurgă, conștientă de greutățile care mai apar pe parcurs, dar încrezătpare că le poate depăși. Ștefania este o Campioană, în primul rând, prin atitudine. Și va fi mereu o Campioană, în șah și în viață, în tot ceea ce își va propune.
Pentru Adrian a fost mereu o plăcere și un privilegiu să lucreze cu ”Ștefi”, încă de la primele antrenamente. El mulțumește și pe această cale Ștefaniei și părinților săi pentru încrederea acordată!
